Nu știu exact câte sunt.

La un moment dat am încetat să le mai număr.

Ferestre măsurate în apartamente noi, în case vechi, în vile, în blocuri comuniste și în clădiri istorice. Destul cât să observ că unele dintre cele mai mari schimbări dintr-o încăpere apar chiar la final.

Am văzut camere în care mobilierul era deja montat, pereții erau finisați, corpurile de iluminat erau la locul lor și totuși ceva părea neterminat.

Apoi veneau perdelele și draperiile.

Și, aproape fără excepție, apărea reacția aceea pe care o aud de ani de zile:

„Acum parcă este altă cameră.”

Nu există alegerea perfectă

Dacă ar exista, am recomanda-o tuturor și am termina discuția..

Dar nu există.

Am avut clienți care au venit hotărâți asupra unui material textil și și-au schimbat complet părerea după ce au văzut mostrele.

Am avut clienți care au descoperit inul aproape din întâmplare și nu s-au mai putut imagina apoi cu altceva la fereastră.

Am avut clienți care au intrat spunând că nu vor niciodată un model floral și au plecat cu unul dintre cele mai frumoase materiale florale din showroom.

Și am avut oameni care au ales în două minute și oameni care au ales în două luni.

În timp am înțeles că alegerea nu pornește de la material. Pornește de la omul care va locui în casa respectivă. De lumina pe care o are, de felul în care își petrece timpul acasă, de lucrurile care îi plac și de cele care îl obosesc.

De aceea nu prea cred în recomandările universale. Materialul care a fost alegerea perfectă într-un proiect poate fi complet nepotrivit în altul.

Cred că asta este și unul dintre motivele pentru care îmi place atât de mult meseria asta: rareori există un singur răspuns corect.

O fotografie nu spune niciodată toată povestea

Mi se întâmplă des.

Un client îmi arată o fotografie și spune:

— Exact asta vreau.

Apoi vede materialul în realitate și își schimbă complet părerea.

Nu pentru că fotografia era proastă.

Pur și simplu pentru că textilele sunt printre puținele lucruri dintr-o casă care trebuie văzute, atinse și privite în lumină naturală.

O fotografie îți poate arăta culoarea. Poate chiar și modelul.

Dar nu îți poate arăta cum cade un material, cât de moale este, cum filtrează lumina sau cum se schimbă pe parcursul zilei.

Am văzut materiale care păreau spectaculoase pe ecran și surprinzător de banale în realitate. Și am văzut materiale care nu spuneau mare lucru într-o fotografie, dar care deveneau extraordinare imediat ce erau atârnate la fereastră.

Poate de aceea încă îmi place să lucrez cu mostre. Sunt unul dintre puținele lucruri care nu pot fi înlocuite complet de internet.

Albul este cea mai complicată culoare

Știu că sună absurd.

Majoritatea oamenilor cred că o perdea albă este una dintre cele mai simple alegeri pe care le pot face.

În realitate, este adesea exact invers.

De fiecare dată când un client îmi spune că își dorește o perdea albă, știu că urmează să discutăm despre mult mai mult decât o culoare.

Pentru că există alburi reci și alburi calde. Alburi care bat spre crem și alburi care, lângă un perete bej, par aproape albastre.

Iar lumina schimbă totul.

Un alb care arată minunat într-o cameră scăldată de soare poate părea rece într-o încăpere orientată spre nord. Un altul poate fi perfect lângă parchetul potrivit și complet nepotrivit lângă altul.

Cred că una dintre cele mai mari surprize pentru mulți clienți este să descopere că alegerea unei perdele albe poate fi mai dificilă decât alegerea uneia colorate.

Uneori diferența stă în lucrurile mici

Nu vorbesc despre materialul ales sau despre culoare.

Ci despre detalii precum înălțimea la care este montată galeria, lungimea perdelei sau felul în care cade materialul.

Sunt lucruri care par minore atunci când sunt discutate pe hârtie, dar care devin surprinzător de importante după montaj.

După ani de măsurători, am ajuns să observ că multe dintre proiectele reușite nu au neapărat cele mai scumpe materiale. Au proporții bune.

Uneori cea mai bună perdea este cea pe care nu o observi

Poate părea ciudat să spun asta, având un showroom de textile.

Dar este adevărat.

Există materiale care atrag imediat privirea și există materiale pe care aproape că nu le observi. Cu toate acestea, dacă le-ai scoate din încăpere, ai simți imediat că lipsește ceva.

În timp, am ajuns să apreciez tot mai mult aceste textile discrete.

Nu pentru că sunt mai bune decât celelalte, ci pentru că știu să stea în plan secund. Nu concurează cu priveliștea, cu mobilierul sau cu arhitectura casei. Le lasă să respire.

Poate că tocmai de aceea multe dintre perdelele care îmi plac cel mai mult nu sunt cele despre care vorbește toată lumea atunci când intră într-o cameră, ci cele care fac ca întreaga încăpere să se simtă firesc.

Poate cea mai importantă concluzie…

După toți anii aceștia, am ajuns la concluzia că nu există o alegere perfectă pentru toată lumea.

Există însă alegeri care se potrivesc perfect unei anumite case și oamenilor care locuiesc în ea.

Am văzut materiale care arătau spectaculos într-un proiect și complet nepotrivit în altul. Am văzut clienți care s-au îndrăgostit instant de un material și alții care au avut nevoie de săptămâni până să ia o decizie.

Și cred că este firesc să fie așa.

La urma urmei, nu alegem textile pentru o fotografie, pentru un trend sau pentru un catalog.

Le alegem pentru locul în care ne bem cafeaua dimineața, în care ne petrecem serile și în care ne întoarcem după o zi lungă.

Iar atunci când alegerea este cea potrivită, nu se vede doar în felul în care arată o cameră.

Se simte.